Fericit nevoie mare ca am reusit sa spun primul cuvant, tati mi-a rasplatit efortul cu o plimbare in parc, la leganus. M-a imbracat destul de gros, cu manusi, fular si caciula ca nu cumva sa racesc. Chiar daca afara nu e chiar caldut, a zis ca de data asta merita sa facem o exceptie...
Nu-i asa ca stau bine ?
A inceput sa-mi placa viteza...
Sunt ce mai fericita fetita...!
Trebuie sa invat sa spun mai multe cuvinte, poate asa o sa vin mai des in parc la leagan...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu