luni, 31 decembrie 2018

La patinaj

Ne-am inchiriat patine, iar eu si cu tati am intrat pe patinoar.



M-am descurcat destul de bine, mai ales ca este prima sesiune de anul asta.



Dupa o ora si jumatate de patinaj, am parasit cetatea, nu inainte sa admiram fortificatiile cu bastioane si raveline incrucisate pentru o mai buna aparare.



Iata si o macheta a cetatii Alba Carolina in forma de stea, pe trei nivele.



Chiar din dreptul celei de-a doua porti se poate vedea in departare hotelul Transilvania. Este cladirea aia alba, cu steagul tricolor pe ea.



In 10 minute am ajuns la hotel, iar pregatirile erau in toi pentru petrecerea de revelion.



Ne-am bagat un pic la somn ca sa petrecem pana maine dimineata.

Cetatea Alba Carolina

Dupa micul dejun am pornit la o plimbare spre cetate si am inceput cu poarta I a cetatii.



Am urcat un pic, dar am ajuns destul de repede la poarta a II-a a cetatii Alba Carolina.



Dupa ce treci podul, intri in cetate prin cea mai frumoasa poarta dintre toate si anume Poarta a III-a a cetatii, cu statuia ecvestra a imparatului Carol al imperiului Austro-Ungar.



Am facut o poza si cu ostasii de paza ai bastionului.



Dar si cu un basorelief destul de mare ce prezinta luptele dintre daci si romani.



Am ajuns la casuta de turta dulce...



Dar si la bradul de Craciun din centrul pietei.



Sa vedem daca este deschis la patinoar.

duminică, 30 decembrie 2018

Seara in Alba Iulia

Seara am dat o tura prin oras si am ajuns in Piata Unirii, de unde se vede luminat, Monumentul Unirii.



Mergem spre cetate, asa ca ne-am apropiat de el sa facem o poza.



Am trecut podul luminat...

\

Si am ajuns la Catedrala Incoronarii.



Apoi am revenit pe traseu si am trecut pe langa cea mai veche cladire din cetate si anume Catedrala Romano-Catolica cu un singur turn.



Pe strada Mihai Viteazu erau o gramada de ornamente colorate si luminate, gata de sarbatoare.



Erau ca un pod de luminite pe sub care treceai sa ajungi in Piata Cetatii.



Chiar in spatele Salii Unirii era amenajat un patinoar.



Iar in cetrul pietei se afla un imens brad de Craciun, din varful caruia porneste o perdea de luminite.



Mi-am gasit si eu o lumanare rosie de Craciun, care mi-a placut tare mult.



Pentru prima zi, impresia este foarte buna.

Hotel Transilvania

Am ajuns, in sfarsit, la Hotel Transilvania, care este pregatit de Centenar.



Sala pentru servirea micului dejun este ornata cu farfurii traditionale din ceramica.



Iar amintirile sunt pastrate cu ajutorul acestui panou interesant cu costume populare.



Se vede ca a fost Mos Craciun si pe aici...



Dupa ce ne-am cazat, am mers pana in mall sa facem niste cumparaturi de final de an.



Seara, parcarea din fata hotelului este frumos luminata, iar camera noastra are vederea catre ea.



Dupa ce am dat o tura prin oras, ai mei m-au lasat sa ma uit la desene in camera si s-au dus la bar.



Sarea-n bucate

Foamea ne-a indemnat sa mergem la restaurant.



Chiar in apropiere de iesirea din salina se afla un loc plin de caldura numit Sarea-n Bucate.



Au si o colectie destul de selecta de vinuri din podgoria proprie.



Dar si mancare foarte buna, precum acest bulz traditional.



Sau acest platou tararesc cu de toate.



Ne-am ospatat bine si am pornit la drum spre Alba Iulia.

Salina Turda - iesire

Liftul panoramic


Anul exploatarii la acest nivel


In 1880 aici era "vatra" minei


Sala Crivacului


Sala de terapie


Diamant de sare


Maia si tarnacopul


Iesirea din salina

Salina Turda - joaca si plimbare

Am ajuns in vatra minei, loc unde ai destul de multe activitati interesante de facut.



Eu am vrut la minigolf, dar numai dupa ce am jucat o jumatate de ora tenis de masa cu tati.



Pe semi-tavanul minei s-au format de-a lungul anilor stalactite de sare, ce cresc cu viteza de 2cm/an si pot ajunge la maximum 3 metri. Arata ca o padure de ace care stau sa cada pe tine.



Aici, ne-am facut un selfie toti trei.



Am gasit si "Scaunul minerului", care arata destul de vechi.



Iar apoi am admirat de sus Mina Terezia, cu ale sale locuri de recreere pline de lumini si forme neobisnuite.



Am inceput coborarea, iar de la unul din balcoane vedem podul de lemn si luminitele.



As fi vrut si eu sa ma dau cu barca, dar era foarte aglomerat si trebuia sa stam cateva minute buna pana sa prindem loc. M-am multumit cu o plimbare "offline" cu barca.



De aici, de jos se poate vedea vatra minei Rudolf, dar si liftul care urca pana la galeria de transport.



Singurul lucru nasol este ca aici, in mina nu se poate cumpara o sticla de apa. Asa ca ne-am asezat un pic pe bancuta sa ne odihnim...



Mina este in forma de con si are o inaltime de 112m, iar pe unul dintre peretii acesteia s-a format o cascada de sare foarte frumoasa si alba.



Aceasta are la baza, un lac subteran cu adancime variabila, intre 0.5 si 8 metri, iar in centru este o insula formata din reziduri de sare, pe care se poate ajunge trecand acest superb pod de lemn.