Pentru prima "lectie", cred ca m-am descurcat destul de bine.
duminică, 19 mai 2019
Tenis feminin
Azi am fost sa jucam tenis de camp in Tei.
Pentru prima "lectie", cred ca m-am descurcat destul de bine.
Pentru prima "lectie", cred ca m-am descurcat destul de bine.
duminică, 12 mai 2019
Cu bicla in parc
A venit primavara, momentul perfect sa iesim cu bicileta in parc.
Dau ture pe aici, unde pot sa urc si sa cobor pe rampe speciale.
Eu fac sport si tati face poze.
Greu la "deal", dar ma bucur tare cand prind viteza la panta de coborare.
Dau ture pe aici, unde pot sa urc si sa cobor pe rampe speciale.
Eu fac sport si tati face poze.
Greu la "deal", dar ma bucur tare cand prind viteza la panta de coborare.
sâmbătă, 4 mai 2019
Lungul drum spre casa
Tati s-a trezit sa vada rasaritul de soare, la mare.
Plaja este pustie, apa marii e linistita, e destul de dimineata...
Aruncam o privire si spre ponton si plecam la micul dejun. Azi ne asteapta o zi lunga de mers cu masina si trebuie sa plecam destul de devreme.
Am pornit la drum, ne-am oprit pentru o scurta realimentare cu benzina chiar la intrarea in Bulgaria, iar apoi am mai mers vreo 200 de km, iar dupa ce am trecut de Sofia, am oprit pentru masa de pranz la restaurantul hotelului Diplomat din Lukovit.
Tati si-a luat aripioare picante cu cartofi, iar eu am vrut si bruschete cu parmezan.
Mi-au placut asa de mult ca am mai cerut o portie...
Am plecat la drum, iar dupa inca vreo 4 ore am ajuns acasa. E ora 9 seara si cred ca si masina noastra are nevoie de odihna dupa acest concediu prelungit.
In total am facut 2865 km in 37 de ore si jumatate, timp efectiv de condus. Iar consumul a fost destul de mic avand in vedere ca am mers cu viteza destul de mare si cu aerul conditionat aproape tot timpul pornit.
Plaja este pustie, apa marii e linistita, e destul de dimineata...
Aruncam o privire si spre ponton si plecam la micul dejun. Azi ne asteapta o zi lunga de mers cu masina si trebuie sa plecam destul de devreme.
Am pornit la drum, ne-am oprit pentru o scurta realimentare cu benzina chiar la intrarea in Bulgaria, iar apoi am mai mers vreo 200 de km, iar dupa ce am trecut de Sofia, am oprit pentru masa de pranz la restaurantul hotelului Diplomat din Lukovit.
Tati si-a luat aripioare picante cu cartofi, iar eu am vrut si bruschete cu parmezan.
Mi-au placut asa de mult ca am mai cerut o portie...
Am plecat la drum, iar dupa inca vreo 4 ore am ajuns acasa. E ora 9 seara si cred ca si masina noastra are nevoie de odihna dupa acest concediu prelungit.
In total am facut 2865 km in 37 de ore si jumatate, timp efectiv de condus. Iar consumul a fost destul de mic avand in vedere ca am mers cu viteza destul de mare si cu aerul conditionat aproape tot timpul pornit.
vineri, 3 mai 2019
In drum spre Paralia Katerini
Coboram o gramada de serpentine si admiram in voie golful si marea albastra.
Dar ceva ne atrage atentia si mai mult: un canal plin cu apa serpuieste linistit pe langa sosea.
Am coborat in vale, dupa care a urmat un sir nesfarsit de serpentine numai bun de somn. Am ratat un parc tematic in mina numit Vagonetto, asta si pentru ca dormeam, dar si ca eram un pic pe graba. Poate ca o sa ne oprim data viitoare cand o sa avem mai mult timp.
Dupa ce m-am trezit am ajuns, cu un mic ocol de vreo 5 km la Termopile, locul unde s-a desfasurat una dintre cele mai epice batalii din istorie. Se spune ca regele Leonidas si oastea lui de 300 de spartani au tinut piept timp de cateva zile marii armate persane condusa de Xerxes.
Ne-am optit aici pentru a admira statuia regelui spartan Leonidas I, dar si pentru a citi cate ceva despre batalia de la Thermopyles.
Am gasit si un monument dedicat celor 700 de luptatori thespieni care au luptat alaturi de spartani.
Dupa inca vreo ora de mers cu masina, am ajuns la plaja.
Suntem din nou in Paralia Katerini, exact la o saptamana distanta.
Plaja este pustie, dar ne invita la plimbare. Suntem putini obositi, dar aerosolii ne fac bine.
Dar ceva ne atrage atentia si mai mult: un canal plin cu apa serpuieste linistit pe langa sosea.
Am coborat in vale, dupa care a urmat un sir nesfarsit de serpentine numai bun de somn. Am ratat un parc tematic in mina numit Vagonetto, asta si pentru ca dormeam, dar si ca eram un pic pe graba. Poate ca o sa ne oprim data viitoare cand o sa avem mai mult timp.
Dupa ce m-am trezit am ajuns, cu un mic ocol de vreo 5 km la Termopile, locul unde s-a desfasurat una dintre cele mai epice batalii din istorie. Se spune ca regele Leonidas si oastea lui de 300 de spartani au tinut piept timp de cateva zile marii armate persane condusa de Xerxes.
Ne-am optit aici pentru a admira statuia regelui spartan Leonidas I, dar si pentru a citi cate ceva despre batalia de la Thermopyles.
Am gasit si un monument dedicat celor 700 de luptatori thespieni care au luptat alaturi de spartani.
Dupa inca vreo ora de mers cu masina, am ajuns la plaja.
Suntem din nou in Paralia Katerini, exact la o saptamana distanta.
Plaja este pustie, dar ne invita la plimbare. Suntem putini obositi, dar aerosolii ne fac bine.
Restaurant cu priveliste
Dupa cum va spuneam, am gasit-o pe mami la Taverna Dion, un loc superb, cu vedere panoramica.
Fiind ultima zi de Grecia autentica ne-am rasfatat cu cele mai bune preparate gecesti pe care le-am impartit toti trei: sarmalute in foi de vita, salata greceasca, tsatsiki, musaca, si souvlaki cu cartofi prajiti.
La final, ne-am luat si desert, sa ne tina pentru tot drumul de intoarcere: placinta cu capsuni, inghetata si iaurt grecesc cu gem de fructe si capsuni.
Unul dintre peretii tavernei era frumos impodobit cu anticul oras Delphi in zilele sale de glorie.
Nici in interior tablourile si sculpturile nu se lasa mai prejos.
Am pornit incet la pas, spre masina parcata cam la un kilometru distanta, drum numai bun pentru siesta dar si pentru a admira in voie peisajul.
Mie si lui mami deja ne este dor de mare... Dar vara nici macar nu a inceput, deci avem ceva timp sa revenim in Grecia.
Un rau destul de naravas la timpul lui si-a creat drum catre mare, lasand in urma sa aceasta vale abrupta dintre munti.
Eu si cu mami, in soare, facem poza cu albastra mare, din departare.
Am ajuns la masina si am plecat la drum. Azi trebuie sa ajungem inapoi la Paralia Katerini si mai avem ceva de mers: peste 300 de km
Fiind ultima zi de Grecia autentica ne-am rasfatat cu cele mai bune preparate gecesti pe care le-am impartit toti trei: sarmalute in foi de vita, salata greceasca, tsatsiki, musaca, si souvlaki cu cartofi prajiti.
La final, ne-am luat si desert, sa ne tina pentru tot drumul de intoarcere: placinta cu capsuni, inghetata si iaurt grecesc cu gem de fructe si capsuni.
Unul dintre peretii tavernei era frumos impodobit cu anticul oras Delphi in zilele sale de glorie.
Nici in interior tablourile si sculpturile nu se lasa mai prejos.
Am pornit incet la pas, spre masina parcata cam la un kilometru distanta, drum numai bun pentru siesta dar si pentru a admira in voie peisajul.
Mie si lui mami deja ne este dor de mare... Dar vara nici macar nu a inceput, deci avem ceva timp sa revenim in Grecia.
Un rau destul de naravas la timpul lui si-a creat drum catre mare, lasand in urma sa aceasta vale abrupta dintre munti.
Eu si cu mami, in soare, facem poza cu albastra mare, din departare.
Poza panoramica
Serpentine si ruine
Coasta de munte a Oracolului din Delphi
Selfie orbiti de soare
Am ajuns la masina si am plecat la drum. Azi trebuie sa ajungem inapoi la Paralia Katerini si mai avem ceva de mers: peste 300 de km
Delphi (2)
Printre cei doi pini, chiar langa strada, in acea poienita plina de verdeata, se pot vedea ruinele vechi ale "gymnasium", o scoala antica.
Ne-am intalnit si am facut din nou un selfie in trei cu teatrul antic si valea dintre munti.
Iar mi-am gasit un loc de odihna numai bun pentru o poza cu intreaga zona arheologica.
De aici, se vede cel mai bine teatrul, templul lui Apollo, dar si coloana minune.
La coborare pozele mi se par mai spectaculoase, nu-i asa ?
Iata, din nou, cladirea trezoreriei ateniene.
Parasim site-ul arheologic si mergem sa ne intalnim cu mami, iar pe drum mai facem cateva poze cu valea aceasta minunata.
Undeva in departare se vede superba mare. Este vorba de Golful Corinth, vazut dinpre munti.
Am mers ceva pe jos, de parca pana acum statusem pe scaun, si am gasit-o pe mami la terasa unui restaurant cu specific local.
Ne-am intalnit si am facut din nou un selfie in trei cu teatrul antic si valea dintre munti.
Iar mi-am gasit un loc de odihna numai bun pentru o poza cu intreaga zona arheologica.
De aici, se vede cel mai bine teatrul, templul lui Apollo, dar si coloana minune.
La coborare pozele mi se par mai spectaculoase, nu-i asa ?
Iata, din nou, cladirea trezoreriei ateniene.
Templul lui Apollo
Coloana spirala
Drumul sacru
The Hallos
Muntele Parnassos
Treasury of Athenians
Delphi era considerat centrul lumii in antichitate
Zidurile vechi intarite
Informatii despre Delphi
Parasim site-ul arheologic si mergem sa ne intalnim cu mami, iar pe drum mai facem cateva poze cu valea aceasta minunata.
Undeva in departare se vede superba mare. Este vorba de Golful Corinth, vazut dinpre munti.
Am mers ceva pe jos, de parca pana acum statusem pe scaun, si am gasit-o pe mami la terasa unui restaurant cu specific local.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)