Cu caiacul

Noroc ca ne-a venit ideea sa ne plimbam cu caiacul prin delta Neajlovului. Mi-am adus aminte de Belgia si traseul de peste 10 km pe raul de langa Dinant.



Bine ca mi-am luat sapca, caci altfel ma batea soarele in cap rau de tot !



Si, am iesit in larg, nu mai apa vezi de jur-imprejur.



Am vazut in departare si lebedele...



Dar si stoluri de gaste si rate salbatice care isi iau zborul...



Acolo, in departare sunt si mai multe, dar ne-ar lua prea mut sa ajungem vaslind...



Ne multumin, in schimb, cu aceasta lebada gratioasa solitara, chiar de langa noi.



Asta cred ca s-a ratacit prin stufaris...



Iata si o psarare ce se odihneste pe un ciot iesit din apa.



Efectul de oglinda este superb, peisajul este de doua ori mai frumos.



Dupa vreo ora de vaslit, mai mult tati decat mine, ne indreptam usor-usor spre debarcader.



Urmeaza sa trecem pe sub podul de flori, altul decat cel cu tiroliana...



Si, ajungem sa-l vedem si pe cel mare, traversat in viteza de copiii ce se dau cu tiroliana peste lac.



Suntem un pic uzi pe pantaloni, dar experienta a fost de neuitat.

Complexul Comana si tiroliana

La sfarsit, ne-am dat si cu tiroliana peste lac. Aveam de trei ori fiecare, dar tati s-a dat doar o data si m-a lasat pe mine in locul lui inca de doua ori.



In total m-am dat de 5 ori, cu viteza maxima.



De fiecare data trebuia sa trec prin inimioara de flori, pe podul peste lac, ca sa ajung in punctul de plecare in cursa.



Dupa ce am epuizat turele am dat o tura prin complex si am mers la restaurant sa mancam ceva.



O fresca pictata pe o bolta ne aduce aminte de bataliile lui Vlad Tepes cu turcii.



Iar pe una din laturile Tavernei Marelui Paharnic, putem urmari traseul negustorilor greci din Nafplio spre Bucuresti.



Ce putem sa mai facem, tati ? Pacat ca am uitat bicicleta acasa !

Comana Adventure Park

Saptamana asta tati este in concediu si am mers impreuna la Comana sa petrecem o zi activa de vara.



La inceput am mers impreuna pe traseele de copii.



Am avut de trecut de obstacole si mai usoare, dar si mai grele, precum triunghiul asta cu varful in jos.



Iata-ma singura pe tiroliana !



Iar acum vin spre tati cu viteza...



Dupa ce le-am facut toate traseele de copii cel putin o data, m-a lasat singura, iar el s-a dat pe cele de adulti, cu dificultate mai ridicata.

Inapoi spre parcare

Am gasit un copac numai bun pentru o umbra racoroasa.



Sunt gata sa cobor scarile, mergem ?



Soarele taie turnul cetatii in doua...



Ne luam la revedere de la cetate si pornim spre masina.



Cetatea ramane singura pe deal admirand in continuare peisajul.

Cetatea Enisala

Dupa ce am platit intrarea in cetate, a trebuit sa mai urcam ceva scari...



Privind in spate vedem de unde am venit... De aici nu se vede masina, e undeva in dreapta dupa deal..



Mai intai intram in cladirea muzeului si vedem o reconstituire grafica a fortaretei.



Dar si alte detalii privind planurile cetatii medievale.



Dupa cateva minute intram in cetate, iar eu am inceput explorarea.



Ma recunoasteti usor dupa sapca galbena.



Ne uitam un pic si dincolo de ziduri...



Poza panoramica spre Babadag, cu lacul si padurea



Imi place privelistea asa ca mi-am facut si eu o poza cu lacul Babadag care se varsa in cele din urma in mare...



Undeva in departare se afla insula Popina aflata in mijlocul lacului.



Poza panoramica: cetate, lac, canal, pasune si iarasi lac.



Iesim pe dupa zidurile cetatii si ne pregatim de plecare.



Avem ceva de mers pana acasa...

Tricolorul din Enisala

Am plecat la drum spre casa, dar tati a zis sa facem un mic ocol.



Am parcat masina nu departe de o cetate aflata pe varful unui deal.



Tricolorul sepcilor a pornit la pas, in misiune de explorare-vizitare.



Am facut si o poza panoramica spre marele lac Razim...



Drumul spre cetate este doar pentru pietoni si ai ceva de mers pana acolo, dupa cum se vede.



Fetele au facut o scurta oprire pentru a admira peisajul.



Mai avem un pic si ajungem...



Suntem la baza cetatii Enisala.

Numai peste

Dupa excursie am gasit cu greu o masa de 3 persoane, dar am gasit, asta e important.



Daca tati si-a luat scrumbie la gratar cu mamaliguta si mujdei, eu mi-am ales chiftelute de peste cu piure de cartofi.



Iar mami file de cod pane cu mamaliguta.



Am mancat foarte bine si am profitat de ultima noastra zi in delta ca sa mai mancam inca o data numai peste si preparate din peste.

Senzatii tari pe apa

Iesim de pe canalul Uzlina...



Si, intram pe vechiul brat Sf. Gheorghe.

Viteza si senzatii tari

Imi place foarte mult !

Next level of speed

Spre debarcader

Bratul Sfantu Gheorghe

Excursiile s-au terminat

Barca cu motor puternic

Selfie in familie