Lasam in urma piata Castello si intram in curtea palatului regal.
Am gasit o cofetarie mobila, dar cred ca aici mi-am pierdut si un cercel.
Am trecut prin pasaj si am vazut si gradina palatului...
Iar apoi ne-am indreptat spre un turn destul de inalt...
In dreapta drumului inca se mai descopera vestigii ale civilizatiei romane.
Intram intr-o zona istorica din care s-a pastrat destul de bine acea poarta din caramida rosie.
O lasam pentru mai tarziu si intram in "Cattedrale di San Giovanni Battista".
Primul lucru pe care l-am remarcat a fost ca nu are peretii pictati.
Inauntru se afla unul dintre cele mai importante obiecte ale crestinatatii, iar povestea acestuia este prezentata in toate limbile de circulatie internationala.
Iata prezentarea catorva detalii care atesta veridicitatea acestui obiect foarte important.
Este vorba despre "giulgiul din Torino", panza cu care a fost infasurat Domnul Isus Hristos, imediat dupa rastignire si cu care a fost inmormantat.
Acestea sunt urmele lasate pe panza de chipul Mantuitorului.
luni, 2 decembrie 2019
Spre targul de Craciun
Patru zebre si-un tunel
Parcare urbana
Camera de comert
Piata Carlo Emanuele II
Via Maria Vittoria - strada cu mesaje
Piata San Carlo
Via Roma - pe timpul zilei
Palatul Madama
Piata Castello si Palatul Regal
Targul de Craciun cu dulciuri
Mario, Luigi si alte personaje
Pantofi, posete si gentute
Bineinteles ca mi-am luat si eu ceva dulce de aici...
Piazza Vittorio
Mergan incet pe faleza, ajungem intr-o piata pazita stajnic de o biserica catolica neclintita, aflata in centrul pietei, dar si de Villa della Regina, o cladire-muzeu superba, cu ferestre generoase, aflata pe dealul din apropiere.
Ne pregatim sa trecem podul Umberto I, catre o piata destul de mare aflata dincolo de Pad.
Pe malul consolidat al Pad-ului stau impunatoare cateva cladiri cu o arhitectura draguta.
Ele sunt o continuare a celor din amonte...
Ne intoarcem in aval si admiram caderea de apa spumenganda, cu zgomot.
In sfarsit, am ajuns in piata Vittorio, unde tramvaiele isi gasesc cu greu drumul potrivit.
Privim inapoi de unde am venit ca sa putem merge mai departe. De aici putem admira la un loc mai multe obiective turistice aflate pe malul drept al raului.
Am lasat pozele si ne-am continuat drumul "foamei" spre un restaurant cu specific italian.
Ne pregatim sa trecem podul Umberto I, catre o piata destul de mare aflata dincolo de Pad.
Pe malul consolidat al Pad-ului stau impunatoare cateva cladiri cu o arhitectura draguta.
Ele sunt o continuare a celor din amonte...
Ne intoarcem in aval si admiram caderea de apa spumenganda, cu zgomot.
In sfarsit, am ajuns in piata Vittorio, unde tramvaiele isi gasesc cu greu drumul potrivit.
Privim inapoi de unde am venit ca sa putem merge mai departe. De aici putem admira la un loc mai multe obiective turistice aflate pe malul drept al raului.
Am lasat pozele si ne-am continuat drumul "foamei" spre un restaurant cu specific italian.
Monte dei Cappuccini
Am ajuns in oras si ne-am plimbat un pic prin Parco del Valentino, cel mai mare parc din apropierea centrului orasului.
Am iesit din parc si am descoperit un arc de triumf dedicat artileriei.
Trecem podul peste fluviul Pad si privim spre amonte.
Acesta scena de Craciun este facuta integral din ceara si am descoperit-o in vitrina unui magazin de dulciuri...
Urcam un pic pe la umbra si vedem in zare locul de unde am plecat mai devreme: Bazilica Superga.
Un monument ne aduce aminte ca Torino a fost gazda Olimpiadei de Iarna din 2008.
Si de aici, privelistea este incantatoare...
Eu si cu tati, ne-am facut un selfie cu salba de varfuri pline de zapada.
Mole Antonelliana se inalta semeta deasupra intregului centru vechi.
Vrajiti de peisajul superb am trecut pe langa statuia Maicii Domnului.
Apropo, suntem la biserica Sfanta Maria de pe "muntele" Cappuccini.
Incepem sa coboram, iar de data asta nu mai ratez sansa sa fac o poza cu Bazilica Superga aflata undeva in departare...
Imi place drumul spre oras, mai ales ca e plin de frunze...
Sa mergem sa cautam sa mancam ceva ca deja mi-e foame....!!!
Am iesit din parc si am descoperit un arc de triumf dedicat artileriei.
Trecem podul peste fluviul Pad si privim spre amonte.
Acesta scena de Craciun este facuta integral din ceara si am descoperit-o in vitrina unui magazin de dulciuri...
Urcam un pic pe la umbra si vedem in zare locul de unde am plecat mai devreme: Bazilica Superga.
Un monument ne aduce aminte ca Torino a fost gazda Olimpiadei de Iarna din 2008.
Si de aici, privelistea este incantatoare...
Eu si cu tati, ne-am facut un selfie cu salba de varfuri pline de zapada.
Mole Antonelliana se inalta semeta deasupra intregului centru vechi.
Vrajiti de peisajul superb am trecut pe langa statuia Maicii Domnului.
Apropo, suntem la biserica Sfanta Maria de pe "muntele" Cappuccini.
Incepem sa coboram, iar de data asta nu mai ratez sansa sa fac o poza cu Bazilica Superga aflata undeva in departare...
Imi place drumul spre oras, mai ales ca e plin de frunze...
Sa mergem sa cautam sa mancam ceva ca deja mi-e foame....!!!
Bazilica Superga
Dupa un drum plin de serpentine am ajuns in varful dealului unde ne-a asteptat aceasta catedrala superba.
De aici am admirat in voie orasul Torino si Alpii inzapeziti aflati un pic mai departe.
Acolo se varsa raul Stura di Lanzo in fluviul Pad.
Ne facem curaj si pornim spre intrarea in grandioasa bazilica.
Turnul este sustinut de 8 coloane si este cu adevarat impresionant.
Am gasit si altarul din fata caruia se tin slujbele...
Maia este mai aproape de cer si la propriu si la figurat.
Gasim un loc perfect pentru o noua poza panoramica asupra orasului.
Pe dealurile din apropiere se gasesc cateva vile razlete, dar si multa pace si verdeata.
Chiar in parcarea de autobuze se afla Monumentul lui Umberto I.
Tati Era sa piarda autobuzul ca sa mai faca o ultima poza panoramica...
Cred ca a meritat, nu ?
De aici am admirat in voie orasul Torino si Alpii inzapeziti aflati un pic mai departe.
Acolo se varsa raul Stura di Lanzo in fluviul Pad.
Ne facem curaj si pornim spre intrarea in grandioasa bazilica.
Turnul este sustinut de 8 coloane si este cu adevarat impresionant.
Am gasit si altarul din fata caruia se tin slujbele...
Maia este mai aproape de cer si la propriu si la figurat.
Gasim un loc perfect pentru o noua poza panoramica asupra orasului.
Pe dealurile din apropiere se gasesc cateva vile razlete, dar si multa pace si verdeata.
Chiar in parcarea de autobuze se afla Monumentul lui Umberto I.
Tati Era sa piarda autobuzul ca sa mai faca o ultima poza panoramica...
Cred ca a meritat, nu ?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)