duminică, 8 septembrie 2019

Paradis Land - Neptun

In sfarsit, am ajuns si pe traseele de aventura din Paradis Land.



Eu si cu Ariana, am inceput cu traseele mai usoare, si am luat-o la vale pe tobogan.



Apoi am trecut prin gaura cheii de la mai multe usi...



Dupa care prin tunelul de plasa...



Traseele astea de copii sunt destul de tematice, asa ca am pasit si pe cestile colorate din povestea lui Alice in Tara Minunilor.



Apoi am avut de furca si cu cartile de joc...



Dar si cu o carma a marinarilor.



Am trecut la un traseu mai greut, unde am pornit la drum cu trotineta prin copaci.



Apoi am ajuns in tara piratilor.



Si tot inainte, pana se termina traseul...



Am obosit un pic, dar nu ma las pana nu terminam toate traseele.



S-a facut tarziu si e timpul sa plecam spre casa, mai ales ca maine incepe scoala, dar nu inainte de a face o poza de grup.



Distractia continua, pentru ca pe drum o sa merg in aceeasi masina cu Ariana.

Evadare la mare - vila Analys

Chiar inainte sa inceapa scoala, am plecat la mare, pentru o binemeritata baie in apele involburate.



De la noi, din camera, de dimineata, am vazut rasaritul, sau mai bine zis, tati s-a trezit incercand sa vada rasaritul...



Aseara am fost la Popasul Pescarilor sa mancam peste, iar tati si-a luat, bineinteles saramura.



Azi am pornit spre Jupiter, dar am gasit aproape toate restaurantele inchise, asa ca ne-am asezat in leagan, la umbra, eu si cu Ariana - prietena mea.



Pana la urma am gasit ceva deschis si mi-am luat o mamaliguta cu branza si smantana si bacon.



Acum sunt gata sa mergem la parcul de aventura !

marți, 3 septembrie 2019

Cu caiacul

Noroc ca ne-a venit ideea sa ne plimbam cu caiacul prin delta Neajlovului. Mi-am adus aminte de Belgia si traseul de peste 10 km pe raul de langa Dinant.



Bine ca mi-am luat sapca, caci altfel ma batea soarele in cap rau de tot !



Si, am iesit in larg, nu mai apa vezi de jur-imprejur.



Am vazut in departare si lebedele...



Dar si stoluri de gaste si rate salbatice care isi iau zborul...



Acolo, in departare sunt si mai multe, dar ne-ar lua prea mut sa ajungem vaslind...



Ne multumin, in schimb, cu aceasta lebada gratioasa solitara, chiar de langa noi.



Asta cred ca s-a ratacit prin stufaris...



Iata si o psarare ce se odihneste pe un ciot iesit din apa.



Efectul de oglinda este superb, peisajul este de doua ori mai frumos.



Dupa vreo ora de vaslit, mai mult tati decat mine, ne indreptam usor-usor spre debarcader.



Urmeaza sa trecem pe sub podul de flori, altul decat cel cu tiroliana...



Si, ajungem sa-l vedem si pe cel mare, traversat in viteza de copiii ce se dau cu tiroliana peste lac.



Suntem un pic uzi pe pantaloni, dar experienta a fost de neuitat.

Complexul Comana si tiroliana

La sfarsit, ne-am dat si cu tiroliana peste lac. Aveam de trei ori fiecare, dar tati s-a dat doar o data si m-a lasat pe mine in locul lui inca de doua ori.



In total m-am dat de 5 ori, cu viteza maxima.



De fiecare data trebuia sa trec prin inimioara de flori, pe podul peste lac, ca sa ajung in punctul de plecare in cursa.



Dupa ce am epuizat turele am dat o tura prin complex si am mers la restaurant sa mancam ceva.



O fresca pictata pe o bolta ne aduce aminte de bataliile lui Vlad Tepes cu turcii.



Iar pe una din laturile Tavernei Marelui Paharnic, putem urmari traseul negustorilor greci din Nafplio spre Bucuresti.



Ce putem sa mai facem, tati ? Pacat ca am uitat bicicleta acasa !

Comana Adventure Park

Saptamana asta tati este in concediu si am mers impreuna la Comana sa petrecem o zi activa de vara.



La inceput am mers impreuna pe traseele de copii.



Am avut de trecut de obstacole si mai usoare, dar si mai grele, precum triunghiul asta cu varful in jos.



Iata-ma singura pe tiroliana !



Iar acum vin spre tati cu viteza...



Dupa ce le-am facut toate traseele de copii cel putin o data, m-a lasat singura, iar el s-a dat pe cele de adulti, cu dificultate mai ridicata.

duminică, 1 septembrie 2019

Inapoi spre parcare

Am gasit un copac numai bun pentru o umbra racoroasa.



Sunt gata sa cobor scarile, mergem ?



Soarele taie turnul cetatii in doua...



Ne luam la revedere de la cetate si pornim spre masina.



Cetatea ramane singura pe deal admirand in continuare peisajul.

Cetatea Enisala

Dupa ce am platit intrarea in cetate, a trebuit sa mai urcam ceva scari...



Privind in spate vedem de unde am venit... De aici nu se vede masina, e undeva in dreapta dupa deal..



Mai intai intram in cladirea muzeului si vedem o reconstituire grafica a fortaretei.



Dar si alte detalii privind planurile cetatii medievale.



Dupa cateva minute intram in cetate, iar eu am inceput explorarea.



Ma recunoasteti usor dupa sapca galbena.



Ne uitam un pic si dincolo de ziduri...



Poza panoramica spre Babadag, cu lacul si padurea



Imi place privelistea asa ca mi-am facut si eu o poza cu lacul Babadag care se varsa in cele din urma in mare...



Undeva in departare se afla insula Popina aflata in mijlocul lacului.



Poza panoramica: cetate, lac, canal, pasune si iarasi lac.



Iesim pe dupa zidurile cetatii si ne pregatim de plecare.



Avem ceva de mers pana acasa...