Ne-am apropiat pentru a le admira.
Fiecare si-a gasit un loc de odihna pe o buturuga iesita din apa.
Lacul pare imens, dar am inteles ca exista si altele mai mari.
Nu degeaba i se spune Isaccel.
Din cand in cand mai vedem cate un stol de pasari facand un popas pe crengile unui copac ce sta in apa.
Aici se formeaza o limba noua de pamant.
Iata si un pescarus singuratic.
Cred ca am intrat in lacul Isac, care practic este unit cu fratele lui mai mic.
Apa cat vezi cu ochii, pasari peste tot, in departare numai stufaris.
Poate avem noroc si vedem si noi si alte pasari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu