Drumul prin chei nu este greu si este chiar spectaculos.
Am vazut chiar si o inima pietrificata sau o piatra sub forma de inima.
Gata, asta e cascada, ca deja imi ploua pe spate si nici nu trebuie sa mai fac dus diseara...?
M-am inselat. Abia acum se vede cascada, dupa inca 15 minute de mers pe jos.
Hai mami sa facem o poza impreuna ca sa avem noroc !
Aici a fost momentul pentru o gustare binemeritata : seminte de dovleac prajite.
Din pacate trebuie sa ne intoarcem, pentru ca mai e mult de mers pana la Bucuresti...
Cel putin 2 ore, timp suficient sa trag un pui de somn.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu