Dar si padurea de pini ce se intinde mandra pe culmea scaldata de soare.
Dupa multe si multe serpentine, de aproape ca mi se facuse rau, am oprit fix langa un om al padurilor imbracat in straie de piele, cu un mielut in brate.
La inceput am fost un pic speriata de el, dar dupa aia chiar m-am apropiat si i-am dat si de mancare la mielut, asta in timp ce tati era la sesiunea de poze.
Dupa inca un set zdravan de serpentine, am ajuns in Vilaflor, cred ca primul sat pe care l-am gasit in drumul spre mare... Aici ai mei s-au simtit ca in Romania anilor 90: cola in sticla din aceea model vechi, muzica veche, totul rustic...
Nelipsitul gratar intregea aceasta atmosfera de vremuri de demult apuse.
Dupa ce ne-am ospatat bine de tot la restaurantul "Casa Pana" (daca treceti pe aici vi-l recomand cu placere...), eu am luat-o la fuga inainte sa gasesc masina prin parcare.
Asadar, haidem la mare !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu