Apoi am de mers peste sase cauciucuri de masina.
Partea asta e ceva mai usoara, dar doar pare.
Am ceva dificultari sa-mi mentin echilibrul, dar ma descurc destul de bine.
Aici chiar trebuie sa merg pe sarma... :)
Si ajung din nou la partea cu treptele fixate in perete. De data asta sunt mai sus decat inainte.
Sunt atenta la fiecare pas si ma apropii de finalul treptelor galbene.
Finalul este de vis: tiroliana.
Dupa o ora si jumatate de trasee ma declar obosita si un pic infometata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu