Dar si a lacului de un albastru azur ce isi croieste drum printre munti.
Aici am oprit pentru ca o cascada micuta se grabea zgomotos spre lac.
Venea de departe din munti, trecea printre case si pe sub podul rutier...
Si ajungea in final in lac, pentru o liniste deplina la umbra unui mic pod de caramida.
Mai voiam sa mai oprim, dar mami a adormit, asa ca, de aici, am plecat intins spre Bellagio.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu